Autor: Parascovia Rogate
Învață cum să facă față unor nașteri fiziologice, dar și cum să evite acțiunile inutile în timpul nașterii. Este vorba despre 15 medici obstetricieni-ginecologi, moașe și neonatologi din Moldova, care timp de opt zile au fost instruiți de către experți ai Organizației Mondiale a Sănătății cum să ofere îngrijiri perinatale eficiente, să îmbunătățească actual medical și să protejeze viața mamei și a copilului. Specialiștii instruiți vor trebui, la rândul lor, să-i învețe pe alți colegi cum să ofere servicii medicale perinatale de calitate.
Noile practici medicale ce țin să sănătatea mamei și a fătului presupun o mai puțină implicare în timpul nașterii din partea medicilor, explică experți de la OMS. Cele care însă trebuie să aibă un rol mai important sunt moașele.
La modul practic, medicii pe lângă informațiile teoretice pe care le-au primit, au asistat mai multe nașteri, iar experții OMS le-au explicat cine și ce rol are și cât de mult trebuie să se implice, conform tehnicilor învățate.
Lilia Prisăcaru este moașă la Centrul Perinatologic din Bălți de 27 de ani. Femeia povestește că în urma instruirilor va aplica practici noi, care îi vor ajuta să practice meseria mai cu încredere.
„Trebuie să asistăm mama și să o încurajăm și să ne implicăm doar atunci când e nevoie. De exemplu, nu e nevoie să ținem perineul, cum făceam până acum, ca să evităm rupturile. Cercetările arată că asta nu ajută. Copilul trebuie să se nască singur, dar nu forțat. De exemplu, ieri am asistat la o naștere și ni s-a explicat rolul nostru. Noi trebuie să permitem mamei să nască în ce poziție dorește, nu neapărat pe scaunul ginecologic. De asemenea, este important ca micuțul, imediat ce s-a născut, să fie pus pe burta mamei”, a menționat pentru Sănătate INFO Lilia Prisăcaru.
Astfel scade riscul ca nou-născutul să ia vreo infecție. În majoritatea cazurilor, în maternitățile din Moldova aceștia sunt mai întâi consultați de neonatologi, curățați de sânge, cântăriți și abia după asta sunt oferiți mamei ca să-i țină la piept.
„Contactul bebelușului cu pielea mamei îl scapă pe micuț de infecții și răceli, deoarece preia căldura și flora mamei. În acest mod se formează și legătura emoțională și psihologică între mamă și copil. După naștere, copilul poate fi lăsat timp de două ore pe burtica mamei”, spune și Veronica Orlov, moașă la Spitalul Clinici Municipal nr.1 din Capitală.
Specialista precizează însă că deși moașele pot să asiste și singure o naștere fiziologică, oricând pot apărea complicații. În acest caz, prezența medicului obstetrician-ginecolog este obligatorie.
„Eu cred că medicul trebuie mereu să fie aproape. La naștere pot apărea diverse complicații, precum hemoragii sau copilul să nu poate ieși singur afară”.
Experții OMS care s-au ocupat de predarea acestui curs spun că în Moldova rolul moașelor este minim, în timp ce în țările dezvoltate, acestea asigură nașterile fiziologice (cele fără complicații sau patologii) de sine stătător.
„Moldova nu e o țară bogată, iar resursele pentru sănătate sunt limitate. Experiența internațională însă arată că poți obține rezultate și fără mulți bani. Pentru Moldova moașele sunt ca niște resurse nefolosite, deoarece în țările mult mai dezvoltate acestea au mai multe responsabilități. La naștere trebuie să participe un medic și două moașe, dar nu câțiva medici și o moașă”, a declarat pentru Sănătate INFO Gelmius Siupsinskas, expert OMS în obstetrică și ginecologie.
Potrivit specialistului, moașa ar trebui să stea mereu lângă mama și să o încurajeze, iar medicul să fie chemat doar atunci când apar complicații.
„Când în sala de nașteri este un singur om, atunci și pericolul de a prelua infecții din spital e mai mic. Moașa trebuie să vorbească mai mult cu familia și să le explice femeilor ce trebuie să facă, ca să se simtă mai sigure. Cercetările arată că dacă moașele conduc nașterile fiziologice, se fac mai puține cezariene, nașteri cu ajutorul forcepsului și în general, femeile au mai puține complicații. Asta, deoarece medicii cunosc foarte multe și ei mereu încearcă să-și găsească justificare dacă se află într-o sală de nașteri. Atunci pot administra unele medicamente sau proceduri, care sunt inutile”, a mai precizat expertul.
„Țara trebuie să evolueze. În străinătate, medicii nu se ocupă doar de oferirea unui tratament, dar se gândesc și cum să crească calitatea actului medical. Ei se informează singuri și schimbă percepțiile și metodele de tratament folosite anterior”.
În Moldova activează specialiști buni, însă care fac după cum li se spune. Aceștia nu sunt gata să schimbe rutina zilnică, decât dacă sunt încurajați de autorități, este de părere Siupsinskas.
„Un profesionist este cel care vine cu inițiativa și schimbă. Înainte așa era sistemul, că trebuie să faci ce ți s-a spus și să nu pui întrebări. Acum urmează să stabilim împreună cu specialiștii și în special cu moașele, care participă la instruire, trei obiective pe care și le propun să le atingă. Fără asta nu cred că vor fi progrese”, explică expertul.
Peste jumătate de an, Gelmius Siupsinskas va reveni în Moldova, ca să vadă cum sunt aplicate noile practici în sănătatea mamei și a fătului.
La instruiri participă medici neonatologi și obstetricieni-ginecologi. „Lucrurile auzite aici nu sunt în totalitate noi, însă în instituția noastră, încă nu le-am aplicat până la capăt. De exemplu, la noi încă nu toate mamele își iau parteneri la naștere. Aceștia trebuie să facă unele analize medicale înainte de naștere și nu toți sunt de acord. De altfel, încă nu toate nașterile sunt din poziție verticală, cum se recomandă. Dacă femeia nu are preferințe, atunci ea naște pe pat, așa cum se făcea și înainte. Așa a rămas din practica trecută. Sperăm că după acest training o să schimbăm stereotipurile printre specialiști, dar vom vedea cum se va întâmpla”, a declarat Lilia Bucătari, medic obstetrician-ginecolog din cardul Centrului Perinatal din Tiraspol. Cel mai mult specialista este entuziasmată că, participând la instruire, poate să discute cu medici din diverse localități și să se împartă cu informații.
„În cadrul instruirilor ni se vorbește despre importanța contactului piele la piele a mamei și nou-născutului. Astfel, copilul își ia flora benefică și sunt prevenite infecțiile”, explică Lilia Gurdiș, medic neonatolog la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din Capitală.
Pentru aplicarea noilor practici medicale, specialiștii trebuie să schimbe unele obiceiuri și metode de muncă, adaugă Gurdiș. „În țările europene, medicii neonatologi nu participă la naștere, doar dacă apar unele probleme sau complicații. La noi însă e invers. Sunt însă cazuri când avem trei nașteri în același timp. Atunci decidem să asistăm la cea unde este mai mare nevoie de noi. După practicile noi, care au fost expuse, noi putem lăsa bebelușul pe burta mamei până la două ore după naștere și apoi revenim ca să-l cântărim și să apreciem din nou starea de sănătate a acestuia. Dacă micuțul este preluat imediat de specialiști, cum se făcea înainte, atunci se rupe legătura dintre părinți și copil”.
Cursul de instruire „Îngrijiri perinatale efective” are loc la Spitalul Clinic Municipal nr.1, deoarece aici au loc cele mai multe nașteri din țară, iar specialiștii au ocazia să aplice practicile noi mult mai ușor. Cursul va dura și mâine, inclusiv.
Vom preciza că acum trei ani, responsabilii din Sănătate analizau posibilitatea ca moașele să facă studii superioare. Președinta Asociației Moașelor din Moldova, Oxana Zavtoni, se arată entuziasmată de modelul polonez de trecere de la studiile mediii de specialitate la cele superioare. Nici până acum însă acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, în Moldova activează 600 de moașe.
