Peste 700 de mii de moldoveni suferă de afecțiuni cardiovasculare
Bolile de inimă reprezintă principala cauză a deceselor în Republica Moldova şi depăşesc cu mult nivelul mediu european. Anual, peste 20.000 de oameni pierd lupta cu afecţiunile cardiovasculare. Potrivit Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, majoritatea dintre ei sunt persoane apte de muncă. Medicii spun că afecţiunile ar putea fi prevenite printr-un mod de viaţă sănătos şi o alimentaţie bogată în vitamine.
Nina Morari şi-a dedicat jumătate din viaţă oficiului poştal din Țipletești, Sângerei. Din cauza stresului dar şi a grijilor, în urma cu câţiva ani a fost diagnosticată cu hipertensiune arterială. Femeia urmează tratamentul, iar recent a fost internată la Institutul de Cardiologie din Capitală.
„A fost o muncă destul de stresantă. În ultimul timp, de când a apărut calculatorul, era mai ușor, dar deja sănătatea nu-mi permitea să muncesc. Nu am doar hipertensiune, dar și aritmie cardiacă, adică bătăi neregulate ale inimii. Cel puțin o dată în an vin la spital și fac un tratament riguros”, spune Nina Morari.
În cazul Svetlanei Burlacu, o altă pacientă, boala s-a transmis prin ereditate, de la mama sa. Femeia, care este diagnosticată și cu diabet zaharat, spune că hipertensiunea a survenit în urma unei situații stresante.
„Mi s-a făcut rău când mă duceam la muncă. Am început tratamentul la Telenești, după care am fost repartizată aici. Mai am o problemă de sănătate legată de rinichi. Mama tot a avut hipertensiune și diabet zaharat. Bolile mi s-au transmis de la ea. Boala a apărut în urma unei crize. În 2014 am stat cu mama la spital și am avut un stres foarte puternic. Acum încerc să mă alimentez mai corect și la timp și să lucrez mai puțin”, spune Svetlana Burlacu.
Potrivit medicilor, 40 % dintre moldoveni suferă de hipertensiune arterială. Boala mai este numită și ucigașul silențios, deoarece, de obicei, nu produce niciun fel de simptome, până când nu apar complicații grave.
„De regulă, simptomele lipsesc sau sunt neobservabile, iar pacientul le ignoră. Cel mai frecvent se manifestă prin dureri de cap în regiunea occipitală, fosfene (steluțe în fața ochilor), acufene (zgomote în urechi sau senzații de urechi înfundate), vertij, greață. Totuși, la un stadiu mai avansat, atunci când vasele se obișnuiesc cu această sarcină tensională sporită, omul începe să nu mai aibă niciun simptom. 30 % dintre îmbolnăviri sunt genetic predeterminate, iar restul, 70, sunt determinate de factorii de mediu și de obiceiurile nesănătoase”, spune medicul cardiolog, Nadejda Sapojnic.
Medicii spun că hipertensiunea arterială, ca și toate bolile cardiovasculare, este generată de o alimentație incorectă, stres, fumat, consum excesiv de alcool şi lipsa de mişcare. Nadejda Sapojnic precizează că și consumul de sare în exces determină creşterea valorilor tensionale.
„Sodiul (Na), unul dintre componentele de bază ale sării, determină retenția moleculelor de apă în organism, care duc la creșterea tensiunii arteriale prin majorarea volumului de sânge circulant. Totodată, ionii de clor (Cl) contribuie ca unii receptori din pereții vaselor să devină mai sensibili la niște substanțe care determină creșterea valorilor tensiunii arteriale,” precizează medicul.
Hipertensiunea arterială poate provoca anevrism, insuficiență cardiacă și renală, accidente vasculare cerebrale, orbire și infarct miocardic.
„Hipertensiunea este o afecțiune cronică, pacientul va fi nevoit să ia tratament toată viața. Chiar și atunci când valorile tensionale se normalizează, nu trebuie suspendată medicamentația. Valorile tensiunii arteriale în repaus trebuie să fie de 139/89 mmHg, iar cele optime la domiciliu de 120/75 mmHg,”, spune specialista.
În prezent, peste 700.000 de moldoveni suferă de boli de inimă. Cea mai răspândită maladie a aparatului cardiovascular este cardiopatia ischemică este o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul coronarian, (aportul sanguin de substanțe nutritive și oxigen necesare pentru o bună funcționare a inimii), ce este scăzut prin afectarea arterelor inimii și necesitățile miocardice. De ea suferă peste 120.000 de oameni. Liuba Ţmocno a fost diagnosticată cu această maladie în 2017.
„Atunci au început durerile de inimă și de cap. M-am dus de nenumărate ori la cardiolog și am urmat tratamente, dar durerile nu dispăreau. Ulterior starea s-a agravat. În 2017 am fost diagnosticată cu angină pectorală instabilă. Atunci mi-au fost implantate două stenturi pentru tratarea vaselor îngustate ale inimii. Medicii mi-au spus că am suportat un infarct în 2008 dar nu l-am simțit,” afirmă Liuba Țmocno.
Acum o lună însă durerile au reapărut. Femeia a fost adusă la Institutul de Cardiologie unde a fost supusă unei intervenții după ce unul dintre stenturile coronariene implantate s-a restenozat.
„Pacientei i s-a făcut coronarografia și s-a depistat stenozarea unui stent, implantat anterior, din cauza colesterolului mărit. În timpul intervenției, stentul s-a dilatat cu un balon farmacologic restabilind astfel fluxul coronarian, ceia ce a determinat dispariția durerilor toracice,” spune medicul cardiolog, Anna Moiseeva.
În ultima perioadă, tot mai mulți moldoveni suferă de cardiopatie ischemică. Formele grave ale maladiei sunt infarctul miocardic și angina pectorală instabilă. Recuperarea pacienților este mai rapidă, dacă patologia este depistată la etapa inițială, spun specialiștii, care îi îndeamnă pe oameni să se adreseze după ajutor la apariția primelor simptome.
„În ultimii ani, numărul tinerilor diagnosticați cu cardiopatie ischemică este într-o continuă creștere. Avem pacienți, bărbați tineri, de 25-26 de ani, care au suferit un infarct miocardic. Dacă patologia este depistată la o etapă precoce, putem preveni creșterea plăcii atelosclerotice și astfel un infarct miocardic. Cu cât mai rapid ajunge pacientul în sala de intervenție după apariția primelor simptome ale unui infarct miocardic și se face revascularizarea cu restabilirea fluxului sangvin, cu atât mai mari sunt șansele pacientului de a rămâne fără dizabilitate”, precizează Anna Moiseeva.
Potrivit specialiştilor, bolile cardiovasculare pot fi prevenite printr-o alimentaţie sănătoasă, fără sare şi zahăr în exces, cu mişcare fizică zilnică în spaţii nepoluate și menţinerea sub control a valorilor colesterolului şi glicemiei.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, în ultimii ani, mai mult de jumătate dintre oamenii apţi de muncă din ţara noastră ( 58%), au murit din cauza maladiilor de inimă. Doar anul trecut au fost înregistrate 21.603 de decese. Numai de infarct miocardic au murit 1885 persoane, iar de cardiopatii ischemice acute şi cronice -11.365 de oameni. La nivel mondial, în fiecare an, peste 17 milioane de oameni mor prematur de boli cardiovasculare.
Foto: Dinu Bubulici
