Suicidul este o cauza majoră a deceselor premature şi este o problemă actuală de sănătate publică.

Peste 80% din toate cazurile de suicid sunt asociate cu tulburările mentale (în special depresia, depresia postpartum, psihoza postpartum şi consecinţele cauzate de consumul de substanţe narcotice), deşi suicidul este consecinţa unui complex de factori. Aceştea sunt: factori socio-culturali(lipsa abilitaţilor de comunicare, de exprimare emoţională, de a lega relaţii), factori familiali(relaţiile conflictuale în familie, abuzuri în familie, familii dezbinate, divorţul părinţilor, sarcină nedorită sau extraconjugală, moartea unei persoane apropiate), factori individuali(emoţionali, cognitivi, comportamentali,de sănătate). Copii şi adolescenţii sunt cei mai predispuşi la acte suicidare.

Depresia postnatală afectează între 10 şi 15% din femei, transformându-se în psihoză postpartum, care afectează doar o femeie dintr-o mie. Această psihoză postnatală este asociată cu suicidul, cu infanticidul sau chiar cu amândouă odată. Psihoza postpartum, în primele 90 de zile după naştere există o rată crescută de episoade depresive. Depresia postnatală se manifestă prin tristeţe, anxietate, sentimentul de vinovăţie şi faptul că femeia se simte depăşită de situaţia în care se află, aceea de mamă. În acest stadiu, femeile sunt încă lucide, sunt ancorate, încă, în realitate. Mamele care suferă de psihoză postpartum pierd contactul cu realitatea. Simptomele pot fluctua, pot varia în intensitate. O femeie care suferă de psihoză postnatală poate părea absolut sănătoasă acum şi, peste o clipă, scapă de sub control. Aceste femei nu îşi dau seama că au pierdut contactul cu realitatea, se opun discuţiilor şi nu-şi mărturisesc simptomele, au un comportament bizar şi complet dezorganizat. În cazul mamelor, stigmatul unei boli psihice este mult mai mare. Din păcate, unele cazuri ne pot scăpa de sub control.

Stările de indoliere, cauzate de decesul copilului sau a unei persoane dragi pot provoca persoana/părintele la tentative de suicid. Acesta avînd la baza depresia. Gîndirea iraţională, sentimentele de pierdere, sentimentul de gol, de inutilitate, de culpabilitate, şi de copleşire determină persoana la un comportament nesănătos. Pentru a preveni o situaţie neplăcută este important să intervenim şi să ajutăm persoana să gestioneze corect doliu.

Aducerea pe lume a unui copil cu malformaţii congenitale la fel poate dezechilibra starea psiho-emoţională a mamei şi poate fi una din cauze care poate determina abandon sau în cel mai rău caz
comportamentul suicidal.

Comportamentul suicidal este un semn de alarmă. Pentru a preveni suicidal necesita o atenţie sporită din partea întregii societăţi.

ALEGE VIATA, NU MOARTEA!

Psiholog IMSP SCM Nr.1

Ludmila Morari