Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF) este un termen general care pe lângă sindromul alcoolic fetal include o serie afecţiuni asociate ca urmare a expunerii prenatale la alcool.

Sindromul alcoolic fetal (SAF) constituie o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de consumul de alcool în timpul sarcinii, având ca şi caracteristici clinice: malformaţii cranio-faciale specifice, retard de creştere intrauterină, disfuncţia sistemului nervos central cu tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv.

Efectele dăunătoare ale alcoolului asupra fătului şi dezvoltării copilului erau cunoscute oamenilor din cele mai îndepărtate timpuri. La multe popoare de-a lungul secolelor s-au dezvoltat tradiţii pentru a preveni aceste efecte. Istoricii au stabilit că încă în Roma Antică şi India Antică femeile tinere nu aveau permisiune să consume băuturi alcoolice.

Primele comunicări ştiinţifice despre FAS sunt datate cu anii 70 ai secolului trecut. Cu toate că consecinţele expunerii prenatale la alcool sunt înregistrate în toate regiunile lumii, problema în cauză este studiată insuficient la nivel mondial. Conform rezultatelor cercetărilor ştiinţifice realizate incidenţa SAF în lume constituie 1,9 la 1000 nou-născuţi vii şi este diferită în dependenţă de ţară sau regiune. Astfel, în  Suedia acest indicator este estimat la 0,3-0,4 cazuri la 1000 nou-născuţi vii, în SUA circa 1, Italia 2-4, Rusia – 3-4, Franţa – 5.

Incidenţa SAF corelează cu statutul socioeconomic al femeilor. Studiile din SUA au demonstrat că în grupul de populaţie cu stare socioeconomică precară incidenţa SAF este mai mare, respectiv la populaţia băştinaşă americană constituie 29,9 la 1000 nou- născuţi, rasa neagră – 6,0, comăparativ cu rasa albă – 0,9.

În Republica Moldova, actualmente, nu există o statistică a frecvenţei afecţiunilor determinate de expunerea prenatală la alcool.

Factorii care influenţează dezvoltarea SAF includ: momentul gestaţiei, tipul expunerii, cantitatea şi ritmul consumului matern de alcool, starea de nutriţie şi sănătate a gravidei, fondul genetic matern şi fetal, consumul altor droguri etc.

Expunerea prenatala la alcool este o cauza de inegalitate socială, astfel că a fost numit „capcană a sărăciei”.

Toate persoanele cu STAF au dizabilităţi cognitive, sociale şi comportamentale pe tot parcursul vieţii.

Diagnosticul definitiv de SAF se pune cu dificultate, pentru că nu există teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale specifice sunt mai evidenţiabile la vârsta de 2-3 ani. Un criteriu de diagnostic pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii, fapt care frecvent nu este recunoscut de mamă pentru a nu fi învinuită de iresponsabilitate de cei apropiaţi.

Leziunile provocate de expunerea alcoolului sunt ireversibile, de aceea nici un tratament nu poate preveni efectele nedorite asupra copilului.

Tratamentul şi îngrijirea copiilor cu SAF este destul de dificila şi necesită răbdare. Noi născuţii, sugarii şi copiii mici necesită suport special pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală. Copiii mai mari necesită terapie ocupaţională, educaţională, tratament logopedic; şcolarii au nevoie de suport educaţional pentru corectarea tulburărilor cognitive, terapie comportamentală.

Sindromul nu poate fi vindecat şi se manifestă pe toată durata vieţii pacientului.

Pronosticul este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de sănătate mintală (95%); la vârsta şcolară aceşti pacienţi abuzează sau devin dependenţi de alcool, droguri, au eşec şcolar, au tulburări de comportament cu delincvenţă (60%); prezintă comportament sexual inadecvat (52%), iar spre vârsta adultă sunt incapabili de a trăi independent (82%) şi au probleme cu găsirea sau menţinerea unui loc de muncă (70%).

Unica cale de prevenire a STAF ecte evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii. Studiile realizate până acum denotă că nu există o cantitate de alcool care să fie absolut sigură pe durata sarcinii.

Actualitatea problemei pentru Republica Moldova:

• Moldova este o ţară cu o cultură înrădăcinată a consumului şi abuzului de alcool.
• Pentru ţara noastră consumul abuziv de alcool este apreciat de Ministerul Sănătăţii şi Dispensarul Republican de Narcologie ca cel mai important factor de risc pentru populaţie.
• Cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este înregistrat printre persoanele de vârstă reproductivă şi anume 20-44 ani.
• Pe parcursul ultimilor ani femeile constituie circa 15-17 % din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi, ponderea lor fiind mult mai înaltă în unele regiuni rurale.
• Problema tulburăruilor alcoolice fetale este subestimată: atât populaţia, cât şi mulţi lucrători medicali nu posedă cunoştinţele necesare despre afecţiunuile în cauză.
• Lipsa diagnosticului precoce a copiilor născuţi cu tulburări alcoolice fetale reduce accesuul lor la servicii de recuperare timpurie pentru prevenirea handicapului.
• Unele fenomene din societate ca sărăcia, migraţia, şomajul, stresul social etc. menţin riscul consumului de către unele femei gravide a băuturilor alcoolice.

Obiectivul cel mai important al prevenirii STAF constă în sporirea gradului de conştientizare a problemei în rândul femeilor şi a comunităţii. Începând cu anul 2014, sub egida European FASD Alliance (Alianţa Europeană pivind Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale) în multe ţări s-a desfăşurat Campania Internaţională de informare şi sensibilizare „Too Young – To Drink” („Sunt prea mic ca să beau”). Lansarea campaniei constă într-o acţiune continuă de marketing non-conventională realizată la nivel mondial, în ordinea Fusului orar, timp de 24 de ore, care începe la 9 septembrie, orele 09:09 ora locală (cifra „9” este asociată cu „9 luni de sarcină).

Toate asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile care aderă la această campanie sunt încurajate:

– să realizeze acţiuni de informare / sensibilizare în oraşele şi comunităţile lor cu implicarea a cât mai mulţi cetăţeni,

– să documenteze evenimentul prin imagini foto şi materiale video,

– să publice şi să răspândească materialele despre petrecerea Campaniei TYTD în social media şi pe internet.

Punctul forte al acestei acţiuni este viralizarea vizualizării materialelor campaniei în comunitatea web, prin implicarea a unui număr maximal posibil de persoane, în special utilizatori de Facebook, Twitter şi Instagram.

Mesajul principal al Campaniei este unul foarte simplu şi conţine două recomandări:

1. În cazul când o femeie planifică să devină gravidă, ea trebuie să abandoneze consumul de alcool, inclusiv şi pe durata întregii sarcini.
2. Dacă, însă, o femeie de vârstă reproductivă care consumă băuturi alcoolice nu planifică o graviditate, ea urmează să utilizeze o metodă sigură de contracepţie.

Republica Moldova a aderat la Reţeaua „Too Young – To Drink” în anul 2015 la iniţiativa Asociaţiei Obşteşti „Progres prin Alternativă”, care a organizat I-a ediţie a Campaniei în parteneriat cu IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1 şi Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău.

În anul curent, ediţia II a Campaniei „Sunt prea mic ca să beau” se va desfăşura sub egida Ministerului Sănătăţii şi va include un program larg de activităţi. Scopul Campaniei constă în creşterea nivelului de informare şi responsabilizare a femeii gravide pentru sănătatea viitorului ei bebeluş prin evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii. Totodată, va spori vigilenţa întregii comunităţi privind prevenirea afecţiunilor copiilor cauzate de expunerea prenatală la alcool – o problemă actuală pentru ţara noastră.

Lucrătorii medicali sunt încurajaţi să organizeze acest eveniment în comunităţile lor în colaborare cu administraţia publică locală, instituţiile de învăţământ şi organizaţiile neguvernamentale locale interesate.

Semnificativ va fi momentul de la ora 9.09 din 9.09.2016 când în peste 30 de ţări ale lumii grupuri de oameni vor coopera pentru a transmite mesajele Campaniei „Too Young To Drink”.

Dumitru Şişcanu

Medic obstetrician-ginecolog