Resursele naturale reprezintă o componentă esențială a patrimoniului național. Regimul lor de valorificare în mare măsură determină starea mediului.

Resurse acvatice

Principalele surse de alimentare cu apă a Republicii Moldova sunt rîul Nistru, care acopera 54% din cantitatea totală de apă, rîul Prut – 16% și surse de ape subterane – 23%. Conform datelor OMS, 25 – 30 % din dereglările stării de sănătate a omului sunt consecințe ale influiențelor nefavorabile condiționate de calitatea mediului înconjurător. Dintre toți factorii de mediu, apa are cel mai mare impact asupra sănătății. Efectul apei este sanogen în cazul în care se consumă apă potabilă ce corespunde normelor sanitare. Totodată consumul apei potabile contaminate sau cu conținut excesiv de anumite substanțe chimice, condiționează riscuri pentru sănătatea umană ce conduce imediat sau în timp la apariția unor maladii. Luînd în considerație imaturitatea mecanismelor de adaptare și particularitățile anatomo – fiziologice de vîrstă ale organismului în creștere, copiii pot fi considerați categoria cea mai vulnerabilă a populației la acțiunea factorilor de mediu, în special a apei potabile. Conform graficului cea mai bună situație se atestă la apeductul comunal Chișinău, unde calitatea apei potabile poate fi considerată ca bună, avînd în vedere că ponderea probelor neconformate nu a depășit nici pentru un an pragul de 5%.

Periodic se înregistrează izbucniri epidemice de boli infecțioase condiționate de apă și anume dizenteria. Rezultatele studiului denotă probleme serioase privind calitatea apei potabile și a sistemelor de alimentare cu apă potabilă a școlilor. Cea mai ridicată pondere de neconformitate se înregistrează la conținutul de nitrați – 31,6% probe, de poluare microbiană – 23,6%, de fluor – 13,3%, de bor – 6,5%. Cît privește conținutul de arsen, cianuri și pesticide nu s-au înregistrat probe neconformate. Putem concluziona că aceste elemente nu constituie o problemă pentru calitatea apei distribuite în școli, deci nu constituie un factor de risc pentru sănătate. Aproape în toate cazurile de necorespundere în apa rîurilor Nistru și Prut era mărit indicele bacteriilor coliforme, însă e de menționat că pe parcursul ultimilor trei ani în apă nu a fost depistată flora patogenă.

Calitatea aerului, inclusiv din încăperi și impactul asupra sănătății

Calitatea aerului atmosferic din republică este determinată de trei surse principale de poluare, surse mobile, surse fixe și surse transfrontiere de poluare. Principala sursă autohtonă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, în special cel cu termenul de exploatare depășit.

În rezultatul observațiilor s- a constatat existența unei corelații între poluarea aerului atmosferic și sănătatea populației, în special asupra aparatului respirator. Factorii de mediu intervin atît ca agenți etiologici, cît și ca factori determinanți și favorizanți ai apariției puseurilor evolutive. Populația infantilă reprezintă categoria cu risc crescut la îmbolnăvire datorită particularităților biologice a organismului în creștere, sistemul imun insuficient dezvoltat. Este în creștere prevalența bronșitelor și astmului bronșic, ceea ce denotă predominarea maladiilor cronice.

Manifestă corelație directă și destul de înaltă conținutul de dioxid de azot al aerului atmosferic și așa stări patologice ca tumorile, bolile sîngelui, bolile aparatului circulator, bolile endocrine. Conținutul de pulberi în aer corelează cu bronșita cronică, astmul bronșic. Aceste două maladii sunt în corelație și cu concentrația aldehidei formice în aer. Important este că gradul de agresiune a calității aerului atmosferic ocupă locul II printre factorii de risc determinanți pentru stările patologice nontransmisibile. Ponderea factorilor mediului urban în funcție de riscul pentru sănătate este următoarea:

• I – calitatea apei – 47,06%
• II – calitatea aerului atmosferic – 25,47%
• III – alți factori, preponderent comportamentali – 17,60%
• IV – calitatea solului – 9,89%

Rezultatele obținute sunt foarte importante pentru argumentarea măsurilor concrete de prevenire a poluării aerului atmosferic, de menținere și fortificare a sănătății populației urbane.

Estimarea igienică a condițiilor de instruire a elevilor

Copiii de vîrstă școlară își petrec o parte a zilei în incinta școlii, iar majoritatea timpului în condiții casnice, fiind permanent influențați de factorii mediului din aceste încăperi.

Temperatura aerului din clasele liceelor și școlilor, in special la începutul lecțiilor, este joasă, constituind în mediu 15,9°C în perioadele de pînă la începutul încălzirii centralizate și după stoparea ei. Pe parcursul lecțiilor temperatura are o tendință de creștere și spre finele lecțiilor atinge nivelul maxim de 16,8°C, ceea ce nu satisface cerințele igienice în vigoare.

Limitele valorilor medii ale umidității relative a aerului din sălile de studii sunt sporite, depășind limitele normale igienice cu 17,8% pentru perioada de trecere. În perioada rece a anului, umiditatea aerului depășește limitele normativelor igienice cu 10,5%. Cele mai exprimate modificări ale calității aerului din clase se atestă în privința conținutului de dioxid de carbon, care pe parcursul lecțiilor se majorează de peste 2 ori, depășind normativul igienic de 1,3 – 3,2 ori în timpul activităților școlare.

Nu mai puțin importante pentru sănătatea copiilor sunt condițiile de trai, care sunt determinate de bunăstarea social – economică a familiei.

Sursele principale a factorilor de risc pentru sănătate sunt locul amplasării locuinței, materialele de construcție, mobila, covoarele, apa de robinet, gazul natural, alimentele, substanțele chimice folosite și păstrate în interior, ventilația, umiditatea excesivă, plantele, animalele etc.

Cele mai toxice substanțe depistate în încăperi sunt benzenul, aldehida formică, aldehida acetică, hexanul, naftalina.

Bolile transmisibile

Estimarea căilor de transmitere a bolilor infecțioase și parazitare persistente denotă faptul că factorii de mediu au rol important în transmiterea infecțiilor și parazitozelor intestinale. În Republica Moldova acest grup de boli sunt endemice și poartă caracter sezonier:

• toxicoinfecții alimentare – 36,2%
• ascaridoza – 28,6%
• enterite, colite, gastroenterite – 19%
• dizenterie – 5,8%
• salmoneloze – 3,7%
• infecția enterovirală – 2,3%

Accidente și intoxicații

Accidentele sunt una din principalele cauze de deces (9,6 – 10,3 la 10mii locuitori) în rîndul copiilor de 0 – 17 ani. Principalele cauze sunt accidentele de trafic, deces prin înec sau submersie, otrăviri, combustii și căderi. Deși accidentele reprezintă o cauză majoră pentru povara bolilor și irosirea resurselor de sănătate și sociale, acestea nu au reprezentat încă un domeniu de acțiune de prioritate în politica internă a țării.

Analiza structurii cazurilor de maladii dominante, care nu exclud impactul factorilor de mediu în geneza lor, denotă valori a ponderii acestor cazuri de cca 75,6%, întrunind sumar o incidență medie de cca 4235,8 la 10 mii copii de vîrstă 0 -17 ani ( cu excepția patologiei infecțioase). În structura acestora predomină cazurile de maladii ale aparatului respirator ( fără patologii de origine infecțioasă) – 44,17%, urmate de leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe – 9,41%, bolile pielii – 8,13%, bolile aparatului digestiv – 4,78%. Dacă factorii de mediu care cauzează decesul copiilor prin malformații congenitale și alte afecțiuni din perioada perinatală, este un rezultat al influenței indirecte asupra sănătății acestora, apoi pentru decesele provocate de traume și otrăviri, combustiile și intoxicațiile cu gaze ( CO, CO2) și medicamente – influența factorilor de mediu este directă.

Unul din indicatorii de evaluare a sănătății publice, dar și de estimare a gradului de dezvoltare social – economică a acestora este indicele de mortalitate a copiilor pînă la vîrsta de 5 ani. Cu regret Republica Moldova conform acestui indicator se plasează pe unul din cele mai joase locuri din Europa, marcînd valori a ratelor de deces la copii de vîrstă pînă la 5 ani de cca 7,3 la 100 mii locuitori ( sau 14,4 la 1000 copii născuți vii).

Concluzii

Calitatea factorilor de mediu în Republica Moldova are un rol important în determinarea sănătății populației, în special a copiilor. Riscurile la care este supusă generația în creștere necesită eforturi comune din partea Ministerului Sănătății și Mediului precum și din partea instituțiilor guvernamentale, organizațiilor nonguvernamentale și populației.

Aproximarea legislației naționale la prevederile directivelor Uniunii Europene, conformarea la standardele UE, este una din căile posibile de diminuare a impactului poluării factorilor de mediu asupra sănătății. Implimentarea acestor directive va contribui la îmbunătățirea calității resurselor acvatice, resurselor de sol, a aerului atmosferic ceea ce va conduce la rîndul său la crearea unor condiții mai bune , mai favorabile pentru viață și sănătate.

Medic neonatolog
categoria I
Carolina Călugăreanu