Termenul „factor de risc” a apărut în jurul anului 1960 ca rezultat al studiilor epidemiologice care indicau asociaţia între unele caracteristice ale grupurilor populaţionale studiate şi apariţia mai frecventă a cardiopatiei ischemice şi a altor condiţii clinice produse de ateroscleroză.

Hipertensiunea arterială a fost primul factor de risc demonstrat care a intervenit în producerea şi evoluţia cardiopatiei ischemice. Ulterior, atenţia s-a concentrat asupra dislipidemiilor care au devenit un element central în aterogeneză.

Timp de aproape 2 decenii conceptul factorilor de risc pentru cardiopatia ischemică şi ateroscleroză a fost solid şi definitiv edificat, iar în prezent are o fundamentare epidemiologică, clinică, experimentală, morfopatologică şi terapeutică.

„Factorii de risc” definesc acele caracteristici care se găsesc la persoane sănătoase şi care sunt asociate statistic cu posibilitatea apariţiei subsecvente a cardiopatiei ischemice (sau a altor boli cardiovasculare aterosclerotice). În sens larg factorii de risc includ caracteristici ale modului de viaţă definit ca „stil de viaţă”, caracteristici biochimice, precum şi unele elemente personale nemodificate:

Stil de viaţă

• Alimentaţie bogată în grăsimi saturate, colesterol şi calciu
• Fumat
• Consum de alcool
• Sedentarism

Caracteristici biochimice sau fiziologice (modificabile)

• Creşterea colesterolului
• Hipertensiunea arterială
• Diabetul zaharat sau scăderea toleranţei la glucoză
• Obezitatea
• Factorii trombogeni

Caracteristici individuale (nemodificabile)

• Vârsta
• Sexul
• Istoricul familial de cardiopatie ischemică sau de boli cardiovasculare la vârste relativ tinere (bărbaţi sub 55 ani; femei sub 65 ani)

Cercetările multidisciplinare au identificat trei factori de risc major pentru cardiopatie ischemică:

• hipercolesterolemia
• hipertensiunea arterială
• fumatul

Aplicarea fundamentală ştiinţific a măsurilor de prevenţie primară şi mai ales de prevenţie secundară precum şi estimarea riguroasă a rezultatelor obţinute a condus la două concluzii esenţiale:

1. Scade continuu morbiditatea şi mai ales mortalitatea prin bolile cardio-vasculare (în ultimii 15 – 20 ani)
2. Se dovedeşte oprirea progresiei leziunilor aterosclerotice sau chiar regresia lor.

Medic internist
categorie superioară
Viorel Smolniţchi