Diabetul este o boală cronică în care nivelul glucozei („zahărului”) din sânge (glicemia) creşte peste normal. Excesul de glucoză în sânge este dăunător sănătăţii. Glucoza provine din digestia alimentelor. Pentru a putea pătrunde în celule unde este folosită drept combustibil, glucoza are nevoie de insulina, un hormon secretat de pancreas. Diabetul apare fie din cauza producţei insuficiente de insulină de către pancreas, fie datorită insensibilităţii celulare la insulină. În ambele situații, nivelul glucozei din sânge depăşeşte valorile normale.

	Normal	Diabet latent	Diabet
Glicemia pe nemâncate	70-110 mg/dl	>111 si < 126 mg/dl	Peste 126 mg/dl
	3,9-5,6 mm/l	>5,6 şi <6,9 mm/l	Peste 7,0 mm/l

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, actualmente, în lume circa 240 mln. persoane trăiesc cu diabet zaharat. Potrivit prognozelor, în următorii 20 de ani acest număr va creşte până la 380 de milioane.

Din totalitatea pacienţilor cu diabet, 4 441 (9%) sunt cu diabet tip 1 şi 44,639 (91%) cu tip 2. Se consideră că diabetul zaharat tip 2 la copii şi adolescenţi este rar, dar studiile aflate în curs de desfăşurare arătă că printre copiii şi adolescenţii cu factori de risc cum este obezitatea, ereditatea marcată pentru diabet, alte patologii endocrine rata celor depistaţi este 7-10% din numărul celor investigaţi.

Prevalenţa diabetului constituie 137,2 la 10.000 populaţie; la copii 20,4 la 10.000 populaţie. Cazuri noi de boală sunt înregistrate anual 6.828; dintre care 6771 adulţi şi 57 copii. Incidenţa diabetului este de 26,2 la 10.000 populaţie; la copii 3,4 la 10.000 populaţie.

Semne si simptome:

• Sete exagerată;
• Urinare frecventă;
• Foame sau oboseală exagerată;
• Scădere făra motiv în greutate;
• Vindecare lentă a rănilor;
• Piele uscată, cu senzaţie de mâncarime;
• Pierderea sensibilităţii la nivelul extremităţii picioarelor;
• Slăbirea vederii.

Există 2 tipuri de diabet:

Diabetul de tip I, care apare la copii sau tineri. Este considerată o boală auto-imună, în care sistemul imun atacă celulele producătoare de insulină din pancreas şi acesta nu mai poate fabrica suficientă insulină. Aceşti bolnavi au adesea nevoie de injecţii cu insulină pentru tot restul vieţii.

Diabetul de tip II, de maturitate sau non-insulino-dependent. Acesta apare la persoane trecute de obicei de 40 de ani şi reprezintă cea mai raspândită formă de diabet. La aceşti bolnavi, pancreasul produce insulină, dar organismul nu o poate folosi eficient. Rezultatul este acumularea glucozei în sânge (hiperglicemia). Diabetul de tip II apare în 80% din cazuri la persoane supraponderale. Date recente au stabilit că este vorba de o rezistentă a celulelor la acţiunea insulinei provocată de consumul excesiv de grăsimi animale.

Consecinţe:

Diabetul zaharat afectează vasele sangvine, nervii, inima, rinichii, ochii şi provoacă invalidizarea frecventă a persoanelor în vârstă aptă de muncă.

Dupa un număr de ani, diabetul poate produce complicaţii grave la nivelul:

• ochilor (retinopatia diabetică);
• rinichilor (nefropatia diabetică);
• nervilor (neuropatia diabetică);
• vaselor de sânge (ateroscleroza accelerată);
• gingiilor, dinţilor, organelor genitale, etc.

De asemenea, există riscul scăderii bruşte a nivelului glucozei din sânge (hipoglicemie) sau creşterii ei (hiperglicemie), cu comă şi risc de deces.

Soluţii de tratare:

Dieta şi exercitiul fizic sunt cheia realizării obiectivelor de mai sus. În plus, persoanele care suferă de diabet de tip I şi unii din cei cu diabet de tip II necesită administrare de insulină sau alte medicamente care scad nivelul sangvin al glucozei.

Dacă până recent se recomanda diabeticilor o dietă bogată în grăsimi şi proteine animale (carne, ouă, lactate), în paralel cu controlul strict al consumului de carbohidrați, astăzi recomandările s-au schimbat radical din cauza că această dietă, deşi reuşeşte să menţină nivelul glucozei sangvine sub control, accelerează apariţia complicaţiilor şi ucide pacientul înainte de vreme.

În principiu, o dietă vegetariană variată, bazată pe cereale integrale, legume, fructe, verdeţuri, leguminoase (familia fasolei), nuci şi seminţe este optimă pentru controlul zahărului din sânge şi pentru evitarea complicaţiilor de temut ale diabetului.

Exercițiul fizic are o serie de efecte benefice pentru diabetic: creşte sensibilitatea celulară la insulină, ceea ce conduce la un mai bun control al glicemiei, previne apariţia complicaţiilor cardiovasculare, scade nivelul grăsimilor sangvine, ajută la pierderea excesului ponderal, etc.

Măsurile de prevenire sau preîntâmpinarea bolii îşi au locul şi rostul numai înainte de apariţia bolii. După declanşarea diabetului măsurile de prevenire urmăresc alt obiectiv: evitarea complicaţiilor bolii.

Controlul glicemiei bazale ca metodă de screening pentru DZ la subiecții asimtomatici se face în urmatoarele situații:

• Subiecții cu vârstă < 45 de ani se va repeta la interval de 3 ani;
• Subiecții > 45 de ani se va repeta la intervale mai scurte la:

1. pacienții cu IMC ≥ 27 kg/m2 (IMC = Indicele de Masă Corporală = G/I 2; G= greutatea în kg., Î = înălțimea în m – la pătrat;
2. hipertensivii;
3. pacienții care au rude de gradul 1 cu diabet;
4. femeile care au născut copii având greutatea mai mare de 4,5 kg;
5. femeile care au avut diabet gestațional (de sarcină);
6. pacienții cu HDL colesterol ≤ 35 mg/dl sau cu trigliceride ≥ 250 mg/dl.;
7. pacienții care au avut la testările anterioare glicemia bazală ≥ 110 mg/dl sau scăderea toleranței la glucoză prin TTGO.

Profilaxia diabetului include 2 tipuri de acțiuni:

1. Profilaxia primară ce presupune depistarea persoanelor cu risc de a face diabet, prevenirea și tratarea obezității, depistarea celor cu rude de gradul I cu diabet zaharat sau a modificărilor glicemiei bazale;
2. Profilaxia secundară are ca scop oprirea evoluției diabetului, ceea ce presupune depistarea activă a diabetului ca şi oprirea evoluției acestuia printr-un management clinic competent.

Angela Budu

Medic-internist, categorie superioară.