Tuberculoza uro-genitală este a doua localizare, ca frecvenţă a tuberculozelor extratoracice, îşi are originea în însămînţările din corticala renală.

După o perioadă variabilă “dormantă” aceste focare se activează, determinînd apariţia unuia sau mai multe focare cazeoase care se pot lichefia şi deschide în canalele urinare, determinînd apariţia de ”abcese”, cavităţi renale. Din aceasta bacilii se împrăştie la restul torentului urinar, unde evoluţia lor se traduce prin cicatrici deformante sau obstructive. Hidronefroza instalată, alături de procesele cazeoase renale, poate duce la excluderea funcţională a rinichiului.

Simtomatologia poate fi discretă şi ignorată pînă cînd rinichiul hidronefrotic se infectează secundar sau pînă se instalează o cistită tuberculoasă secundară cu dizurie. Mult înainte de instalarea unei simptomatologii evidente, examenul de urină poate evidenţia hematurie, albuminurie şi piurie simultană, în contrast cu negativitatea uroculturilor pentru flora banală.

Acest context trebuie să impună examen radio(uro)grafie şi control prin culture BK în urină, eventual cistografie. Pentru examenul bacteriologic se recomandă prima emisie matinală, la nevoie căpătat în zile diferite.

Tuberculoza renală răspunde bine la tratamentul antituberculos standard.

Tuberculoza genitală la bărbat poate afecta glanda prostată, veziculele seminale şi epididimul. Inflamaţia acută este ulterior înlocuită de apariţia de noduli duri sau de obstrucţii canaliculare. Diagnosticul se stabileşte prin identificarea bacilelor în urină, lichide de puncţie sau biopsie.

La femei salpingita tuberculoasă este cea mai frecventă manifestare, dar este posibilă şi localizarea uterină sau ovariană. Tuberculoza genitală femenină conduce cel mai adesea la sterilitate şi poate fi originea unei peritonite de vecinătate.

Diagnosticul se pune în condiţiile unei simptomatologii de inflamaţie cronică pelvină la care biopsia de endometru sau cea ţintită în cursul laparatomiei asigură confirmarea histopatologică. Se poate tenta cultivarea bacilelor din sîngele menstrual.

Tratamentul antituberculos standard este eficace, dar incapabil să înlăture leziunile cicatriciale. În cazul apariţiei acestor simptoame fără întîrziere vă adresaţi la medecul de familie.

ş/s terapie nr.1
medic categorie superoară
V.Smolniţchi