Holera este o boala transmisibila, o boală infecţioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subţire, caracterizata prin diaree accentuata si printr-o alterare profunda a starii generale.

Agentul etiologic: Un microb, vibrionul holeric {Vibro cholerae}.

Sursa de infectie: Sursa de infectie poate fi de la omul bolnav sau purtatorul, care elimina germeni prin materii fecale si varsaturi.

Modul de transmitere: Transmiterea se poate face direct, de la omul bolnav sau purtatorul de germeni; indirect, prin apa si alimente contaminate de bolnavi, purtatori de vectori {muscă} sau prin folosirea obiectelor recent contaminate {haine, vesela, etc.}

Calea de patrundere in organism este digestiva.

Durata perioadei de incubatie. Cateva ore, pana la 7 zile, cu o medie de 2-3 zile.

Simptome, manifestari: Boala incepe brusc, cu dureri abdominale si scaune moi, diareice, care pot sa ajunga pana la un numar de 20-50 pe zi. Scaunele par formate din graunte mici, albicioase, dispuse intr-un lichid tulbure {scaune viziforme}. Ajungand pana la un volum de aproape 10 litri pe zi, duc spre o deshidratare accentuata, mai ales ca bolnavii se plang de cefalee, crampe musculare si o stare generala profund alterata. Pe langa forme comune {ambulatorii} exista si forme medii si fulgeratoare.

Durata perioadei de contagiozitate: Aproximativ pana la 2 saptamani.

Diagnosticul etiogic rezulta din izolarea germenului din materii fecale, din reactiile de aglutinare cu seruri specifice.

Tratament: Tratamentul începe cu repaus absolut la pat in conditii de spitalizare, restrictii alimentare si apoi rehidratarea organismului pe cale orala prin administrare de solutii ce contin glucoza, carbonat de sodiu, clorură de sodiu şi clorură de potasiu. Ca medicamente se recomanda antibiotice ca: Fluorochinolone, de tipul ciprofloxacinei, Azitromicină, Tetraciclina, Cloramfenicol, Eritromicina sau Nitrofuran.

Masuri de profilaxie si combatere: Depistarea tuturor cazurilor de boala si a purtatorilor. Izolarea bolnavului si a purtatorului la spital. Dezinfectia continua si terminala. Controlul de laborator si dezinfectie periodica a surselor de apa. Depistarea purtatorilor de germeni si sterilizarea lor bacteriologica. Sunt de asemenea necesare masuri privind prepararea , transportul, depozitarea si distributia in conditii igienice a alimentelor si protectia acestora contra muştelor.

Distrugerea vectorului {musca} este obligatorie ca si colectarea, transportul si depozitarea in conditii igienice a reziduurilor fecaloid-menajere. Vaccinarea profilactica a populatiei este o masura care se impune, alaturi de carantina speciala in porturi si puncte sanitare de frontiera. Este obligatoriu solicitarea de certificate de vaccinare pentru calatorii care vin din zone contaminate.

Se interzic importul sau pachetele de alimente din regiunile contaminate. Sunt necesare de asemenea dezinfectia obiectelor pe care s-a depistat un caz de holera, supravegherea contactilor, depistarea purtatorilor.

Medic internist
categoria I
V. Prilipco