Statistici despre cancerul de sîn:

În lume

• la fiecare 3 minute, undeva pe glob, o femeie este diagnosticata cu cancer de sân
• 30% dintre toate formele de cancer apărute la femei sunt reprezentate de cancerul mamar
• este a doua cauză de mortalitate, după cancerul pulmonar, la femei
• 1 din 8 femei risca sa dezvolte cancer de sân
• 180.000 cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an
• 40.000 femei decedează anual datorita acestei afectiuni
• aproximativ 5% dintre cancerele mamare se dezvoltă ca urmare a mutatiei transmise ereditar a genelor BRCA1 sau BRCA2
• cancerul de sân poate apare si la barbaţi! anual, 2000 pacienţi sunt diagnosticaţi cu această afecţiune

În România

• anual 5600 femei sunt diagnosticate cu aceasta afecţiune
• sub 10% dintre pacientele noi ajung să fie diagnosticate într-o fază incipientă, care asigură supravietuirea maxima

Cancerul la sân poate fi depistat cu mult înainte de aparitia manifestarilor clinice. Depistarea precoce asigură şanse maxime pentru un tratament eficient si un prognostic bun!

Ce este cancerul de sân?

Cancerul mamar este o proliferare maligna a celulelor epiteliale ce delimiteaza ductele galactofore sau lobulii sânului. Boala se caracterizează printr-o evolutie cu variabilitate extrem de mare de la o pacienta la alta. Are de cele mai multe ori o evolutie locală care poate dura câţiva ani, tumora putând avea diametrul de mai putin de 1 cm. Acest interval de timp este foarte preţios deoarece diagnosticul tumorii în aceasta perioadă acordă şanse maxime de vindecare. Totuşi, exista si cazuri (7%) cu o evoluţie foarte rapida, în care boala se generalizează în câteva luni nelasând nici o speranţă, nici pacientei si nici medicului (de a pune un diagnostic într-o faza terapeutică utila).

În cancerul mamar trebuie sa remarcăm ca 0,3-0,5% din cazuri asimptomatice. În celelalte cazuri boala poate avea urmatoarele manifestări: tumoră, ulceraţie, dureri la nivelul sânilor, scurgeri mamelonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei, retracţia tegumentului sau mamelonului (aspect de coajă de portocală), adenopatie axilara, roşeaţa tegumentului (poate fi singurul semn de debut al unui cancer mamar).

Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se întâlneste mai ales de partea stânga. Nu exista explicatie concludentă pentru aceasta localizare.

În mod obişnuit cancerul mamar are o evoluţie locală prin extensie directă, din aproape în aproape sau prin permeaţie (pătrunderea celulelor sub forma de coloană) şi invazia limfaticelor şi capilarelor. Procesul de extensie locală se face fie către fascia muschiului pectoral si peretele toracic, fie către tegumente pe care le poate invada, dând semnele caracteristice de coaja de portocala, edem, ulceraţii cu suprainfecţii si hemoragii. Evoluţia regională se traduce prin aparitia adenopatiei axilare, iar atunci când ganglionii limfatici subclaviculari sunt invadaţi, apare blocajul limfatic ce determină edemul sânului si al braţului de partea bolnavă. La distanţă, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatică si sangvină, cu localizare mai frecventa în plamâni, oase, ficat, creier, suprarenale, ovar, tegumente.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de sân?

• ereditatea si istoricul familial de cancer mamar
• traumatismele mici si repetate la nivelul sânilor
• utilizarea îndelungata a anticoncepţionalelor hormonale
• fumatul
• stressul
• dieta bogată în grăsimi si dulciuri rafinate (reprezintă un aport major de colesterol care e convertit la hormoni estrogenici)
• terapia cu estrogeni post-menopauză
• lipsa alăptatului
• consumul de alcool
• sarcina la vârsta mai mare de 30 ani
• expunerea excesivă la soare
• iradiere (examene radiologice repetate)
• tulburari hormonale (hipo- sau hipertiroidism)
• menarha (prima menstruatie) înainte de vârsta de 12 ani

Cun recunosc dacă e ceva în neregulă?

Metodele de care dispui pentru autoexaminarea sânilor sunt inspecţia si palparea. Apariţia unui nodul la palpare nu este neapărat un semn de cancer, însă nici nu trebuie ignorat. De aceea, dacă observi vreuna dintre urmatoarele modificări la nivelul sânilor, fă un consult la medic:

• modificări permanente de mărime sau de formă a unuia dintre sâni sau a ambilor (a nu se confunda cu modificarile tranzitorii din timpul ciclului menstrual)
• adâncituri/proeminenţe la nivelul tegumentelor care acoperă sânii
• retracţia sau înfundarea mamelonului
• apariţia unei formaţiuni nodulare de consistenţă crescută în ţesutul mamar
• eritem la nivelul mamelonului
• secreţie sangvinolentă din mamelon
• umflarea ganglionilor din axilă
• orice denivelare care deformeaza aspectul sânului
• creşterea persistentă a temperaturii locale la nivelul sânului
• apariţia de mâncarimi la nivelul glandei mamare

70% dintre pacientele care se dovedesc a avea cancer ajung la medic după o autoexaminare! Nu uita și tu să îți palpezi sânii lunar!

Cum se diagnostică e ceva în neregulă ?

• examen clinic facut de medicul specialist
• mamografie (examen radiologic care evidentiaza leziuni şi modificări apărute la nivelul glandei mamare)
• ecografie mamară
• biopsie

Care este tratamentul pentru cancerul de sân?

Se pot practica tratamente locale sau tratamente sistemice. Tratamentele locale se folosesc pentru a îndeparta sau eradica celulele cancerose dintr-o zona anume. Tratamentele sistemice se folosesc pentru a distruge sau controla celulele canceroase din întreg organismul.

Tratamente locale

• Chirurgical: mastectomie partială/segmentară – constă în îndepartarea tumorii cu o portiune de ţesut sănătos din jurul ei (ca marja de siguranta), mastectomie totală – constă în excizia întregului sân afectat împreună cu ganglionii limfatici loco-regionali de drenaj, cu/fără conservarea muşchilor pectorali (mastectomia totală radicală Halsted sau mastectomie modificată – Patey, Madden, Trestioreanu).
• Radioterapie: se folosesc radiaţii similare razelor X (folosite în radiologie) pentru distrugerea celulelor canceroase. Pacientul este expus zilnic unui cîmp de radiatii, pentru mai multe sedinţe.

Tratamente sistemice

• Chimioterapie: se administreaza medicamente anticanceroase.
• Hormonoterapie: tumorile care exprima receptori pentru estrogeni sau progesteroni au un prognostic bun, pentru ca se pot administra medicamente care sa suprime dezvoltarea tumorii.
• terapie biologica: daca tumora supraexprima receptorul HER-2/neu, se poate administra un preparat numit herceptina (Trastuzumab) care blocheaza aceşti receptori si împiedica dezvoltarea tumorii.

CUM POATE FI PREVENIT CANCERUL DE SÂN?

Screening-ul şi depistarea precoce a cancerului mamar poate reduce mortalitatea prin această afecţiune cu pâna la 50%!

Prevenirea cancerului de sân se face prin 2 metode:

• eliminarea factorilor de risc modificabili si adoptarea unui stil de viaţă echilibrat (evitarea consumului exagerat de alcool, renunţarea la fumat, practicarea de exercitii fizice, evitarea terapiei hormonale, neîntârzierea conceptiei copiilor, alăptarea la sân, evitarea unei diete bogate în grasimi).
• respectarea recomandărilor pentru screening: autoexaminare a sânilor, examen clinic medical al sânilor, ecografie mamara, mamografie (recomandat doar femeilor peste 40 ani).

Societatea Americana de Cancer recomandă urmatorul calendar privind metodele de screening pentru neoplasmul mamar:

1. paciente cu vârsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunară a sânilor, examen clinic al sânului la fiecare 3 ani;
2. paciente cu vârsta peste 40 ani: autoexaminare lunară a sânilor, examen clinic al sânului, mamografie anuală.

Screening-ul prin efectuarea anuală de mamografii a redus mortalitatea prin cancer de sân 30-50% la femeile cu vârsta peste 50 de ani. Mamografia este recomandata doar femeilor peste 40 ani, putându-se practica şi înnainte de această vârsta însă doar în cazul unei indicaţii speciale a medicului (pentru aceasta categorie de vârsta, femei sub 40 ani, se recomanda ecografia mamara).

AUTOEXAMINAREA SÂNILOR

Autoexaminarea este cea mai simplă metodă prin care te poti asigura ca sânii tai sunt sănătoşi. O poţi practica singură în intimitatea casei tale, fără sa fii deranjată sau stânjenita. Este indicat să o faci la 7-14 zile de la debutul menstruaţiei, când sânii sunt mai putin tensionaţi.

Autoexaminarea sânului este folosită în diagnosticul precoce al cancerului mamar, deaorece persupune identificarea primelor semne clinice de boala. Ea face parte din metodele de screening, conducând la reducerea mortalităţii din cancerul mamar cu peste 10 procente. Orice modificare observată de catre femeile care practica autoexaminarea sânilor trebuie raportata de urgenţă medicului. Pe lânga autoexaminare, pentru depistarea cancerului de sân, se practica şi examenul clinic al sânului efectuat de catre medic. Acesta face parte din examinarea clinica de rutină, de aceea orice medic, indiferent de specializare ar trebui sa-l practice. Tot pentru screeningul cancerului mamar, este recomandata şi mamografia, femeilor cu vârsta peste 40 de ani. Mamografia poate fi efectuată la femeile cu vârsta mai mica de 40 de ani, doar în cazuri exceptionale. Cu toate acestea, autoexaminarea ramâne cea mai usoara si ieftina metoda de depistare precoce a cancerului mamar, fiind la îndemâna oricarei femei.

Constituţia sânilor este diferita în functie de vârsta femeii, dar şi de ciclul menstrual. În timpul menstruaţiei, sânii sunt mariţi de volum, tensionaţi, uneori chiar dureroşi, de aceea aceasta perioada nu este recomandată pentru efectuarea autoexaminării. Pentru practicarea acestei manevre se va alege o anumita data, în afara menstrei şi se va încerca respectarea acesteia la repetarea examinării. Palparea sânilor se va face o dată pe lună, la data stabilită. Orice schimbare observată (noduli de mici sau mari dimensiuni – zone proeminente, durere, retracţie mamelonara, semne de inflamaţie cu roşeaţa, aspect de coajă de portocală al tegumentului, scurgere mamelonară sangvinolentă sau nu) va constitui un semnal de alarma, un consult medical fiind considerat obligatoriu! Exista probabilitatea ca modificarile observate sa nu fie de mare însemnatate, cu toate acestea excluderea oricarui risc este absolut necesară.

Cum se practicã auto-examinarea?

Se recomandă ca examinarea sânilor sa se faca în faţa unei oglinzi. Femeia îşi va urmări sânii în oglindă cu braţele pe lânga corp, după care va efectua 2 mişcări: punerea mâinilor în şolduri şi ridicarea braţelor. Ea va fi atenta la orice modificare (dintre cele prezentate mai sus) aparută la nivelul unuia sau ambilor sâni. Sânii unei femei nu sunt identici, forma si dimensiunea acestora putând diferi.

Palparea sânilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu toata palma, folosind miscari cât mai diverse (circulare, de sus în jos, de jos în sus), fara a apăsa foarte tare. Gradul de apăsare va fi crescut consecutiv, pentru palparea mai în profunzime. Este de asteptat ca sânii aceleiaşi persoane sa nu fie identici, de aceea femeia nu trebuie să se alarmeze în cazul în care constuţia acestora este diferită. Sânii pot fi examinaţi şi în timpul duşului, apa si săpunul favorizând palparea acestora. Se pune braţul de aceeaşi parte cu sânul examinat deasupra capului, iar cu mâna opusă se va practica palparea sânului.

După palparea sânilor în pozitie ortostatică (în picioare), aceştia se vor examina şi din poziţie culcata. Femeia se va sprijini cu umarul pe o pernă, punându-şi braţul sub cap. Cu cealaltă mână va palpa sânul de partea opusă, folosindu-se de aceleaşi mişcări.

Mamelonul va fi deasemenea examinat, luându-se în considerare apariţia unor ulceraţii sau excoriaţii la nivelul acestuia, retracţia mamelonară, dar şi scurgerea mamelonară. Nu se va încerca stimularea secretiei mamelonare prin apăsarea sau stoarcerea acestuia.

Pe lânga palparea sânilor, se va palpa si zona axilară, pentru observarea măririi de volum a ganglionilor regionali. Braţul de partea axilei examinate va fi ţinut la 90 de grade, în timp ce cu cealată mâna se va încerca descoperirea unei adenopatii.

Medic obstetrician – ginecolog
categorie superioară
Spînu L.A.