Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată anual la 7 aprilie, încă din anul 1950, data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii care recunoştea că sănătatea este un drept fundamental al omului.

În 2024, tema zilei este ”My health, my right» şi a fost aleasă pentru a susţine dreptul tuturor oamenilor de a avea acces la servicii de sănătate de calitate, tratament demn, educație și informare, precum și la apă potabilă sigură, aer curat, alimentație corespunzătoare, locuințe de calitate, condiții decente de muncă și de mediu, precum și dreptul de a rămâne liber și a nu fi discriminat.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, la spitalul ,,Gheorghe Paladi” a avut loc seminarul ,,Sănătatea mea, dreptul meu”, acesta având ca temă promovarea stilului sănătos de viață. Evenimentul a fost organizat de către Angela Ostrovan, asistentă medicală principală a IMSP Spitalul ,,Gheorghe Paladi”, în comun cu Consiliul Asistentelor medicale, moașelor și felcerilor laboranți superiori.

În cadrul ședinței, Dr. Maria-Victoria Racu, nutriționist, șef secție Sănătatea Nutrițională ANSP, a prezentat cele mai noi actualizări la tema ,,Strategii de reducere a consumului de sare, zahăr și grăsimi trans”. Dr. Buga Irina, fitoterapeut, și Cernei Silvia, consultant stil sănătos de viață, au oferit sfaturile utile despre cum să ne hidratăm corect pentru o funcționare optimă a organismului.

Potrivit experților, consumul excesiv de zahăr, sare și grăsimi trans rămân trei factori principali de risc pentru apariția bolilor netransmisibile. Moldovenii consumă zilnic de 2 ori mai multă sare decât limita maximă admisă de OMS (în jur de 10,5 g față de 5 g recomandate), iar cea mai multă sare este aportată din produsele ambalate din comerț. Specialiștii bat alarma: o dietă cu exces de sare crește riscul de hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare, cancer gastric, obezitate, osteoporoză și boli renale. Conform OMS, reducerea aportului de sare poate diminua numărul cazurilor de infarct miocardic cu 24%.

Următoarele recomandări sunt esențiale pentru a reduce consumul de sare: citirea etichetelor și alegerea produselor din comerț care conțin maximum 0,3 g sare per 100 g produs; consumul produselor proaspete, neprocesate; gătitul cu puțină sare, utilizarea condimentelor în loc de sare; limitarea sosurilor și produselor fast-food din comerț; înlăturarea solniței de pe masă.

Zahărul, un alt pericol major pentru sănătate

Dr. Maria-Victoria Racu: ,,Conform studiilor, în jur de 69% din populația Republicii Moldova este supraponderală, iar 20% suferă de obezitate. Moldovenii consumă 125 g de zahăr pe zi, mai mult de 5 ori decât recomandă OMS. 75% din cetățeni consumă zahărul zilnic, iar 66% adaugă 2 și mai multe lingurițe de zahăr în băuturile calde”.

Zahărul crește riscul de obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli de inimă, carii dentare, dar și riscul de a suferi de cancer care crește cu 59%.

Cum să reducem consumul de zahăr: citirea etichetelor — produsele cumpărate să nu conțină mai mult de 5 g zahăr per 100 g produs; evitarea produselor care conțin zahăr pe primele trei poziții din compoziție; înlocuirea băuturilor dulci cu apă sau ceaiuri/compoturi neîndulcite; substituirea deserturilor cu fructe proaspete sau uscate; optarea pentru deserturile preparate acasă.

Cum ne afectează sănătatea grăsimile hidrogenate — uleiuri procesate cărora li s-a schimbat compoziția, acestea fiind transformate din stare lichidă în stare solidă urmare a procesului de hidrogenare sau injectare a uleiului cu atomi de hidrogen. Nutriționist: ,,Pericolul cel mai mare — aceste grăsimi sunt ,,factorul numarul 1” al aterogenezei (formarea plăcuțelor de ateroscleroză pe pereții vaselor de sânge). Cu regret, consumăm prea multe fast-fooduri, plăcinte, fursecuri. Studiile arată că 46% din populație consumă frecvent produse stradale, iar marea majoritate consumă de 10 ori mai multe grăsimi hidrogenate decat limita maximă de 2,2 g/zi recomandată de OMS. Cele mai bogate în grasimi trans sunt chiflele, plăcintele, napolitanele, biscuiții”.
Excesul de grăsimi trans crește riscul de boli coronariene cu 28%, riscul de diabet zahar cu 40%, iar riscul obezității cu 7%, grăsimile se depozitează în jurul organelor abdominale.

OMS recomandă zero grăsimi trans în dietă și un conținut de doar 2 g grăsimi trans per 100g de grăsimi totale într-un produs ambalat. Recomandările experților pentru reducerea grăsimilor trans în dietă: evitarea produselor din comerț, în special a acelora care conțin grăsimi parțial hidrogenate; evitarea margarinei și uleiului de palmier; consumul produselor preparate acasă; reducerea din meniul zilnic a fast-food-ului, produselor prăjite și ambalate.

În 2023, ANSA a stabilit un regulament prin care producătorii sunt obligați să respecte limita maximă de grăsimi hidrogenate în produsele fabricate, aceasta fiind de 2 g de grăsimi trans/100 g de grăsimi totale conținute în produs.

Cadrele medicale din IMSP Spitalul ,,Gheorghe Paladi” rămân consecvente în asigurarea sănătății și bunăstării populației, asigurând fiecărui om dreptul la sănătate, informare și servicii medicale sigure și de calitate.