Tabacismul în prezent a obținut proporții pandemice și constituie o problemă alarmantă pentru întreaga comunitate mondială. Procentul fumătorilor crește în țările sărace și în curs de dezvoltare.

Fumatul este o deprindere atit de răspîndită în cît oamenii rar se gîndesc la urmările lui.

Toxicitatea tutunului o resimte fiecare care încearcă pentru prima oară să fumeze. Din cauza tusei, amețelei, vomei nimeni nu poate fuma prima țigară pînă la capăt, în așa fel organismull se împotrevește substanțelor toxice din tutun.

Toate produsele din tutun, indefendent de calitatea lor, conțin mai multe substanțe chimice nocive, care dăumează organismului. Printre ele aste nicotina, care ajunge în sînge nu numai prin rețeaua capilarelor sanguine ale plămînelor dar și prin membrana mucozitară a cavității bucale, faringelui, esofagului și stomacului, unde fumul pătrunde împreună cu saliva. Nicotina influențează negative metabolismul în celule nervoase și dereglează funcția centrelor vitale, Fumul de tutun conține oxid de carbon care se leagă cu hemoglobina din sînge, substanță necesară la schimbul de gaze dintre organism și mediul înconjurător. Creșterea concentrației oxidului de carbon în sînge duce la slăbirea auzului, văzului, dereglarea mișcărilor, impune plămînii, inima și creerul să funcționeze mai intens.

Substanțele toxice,ce se conțin în fumul de tutun nimerind în organism slăbesc memoria, atenția, il fac pe om mai nervos, excitabil, micșorează rezistența organismului la diferite infecții.

Mulți din fumători suferă de cefalee, amețeli, insomnie simptome caracteristice dereglării sistemului nervos.

Savanții au dovedit, că între fumat și unele boli cornice și acute( tuberculoza, boli alergice, gastro-intestinale, cardiovasculare, cancer) există o legătură directă.Fumătorii se îmbolnăvesc mai fregvent și fac boli cornice de două ori mai multe decît nefumători. Numărul de boli între fumători e de două ori mai mare decît printre nefumători. Deosebit de dăunător este acțiunea fumatului de tutun asupra organelor respiratorii. Fumatul inspirat excită căile respiratorii și dereglează funcția de protecție a membranei mucozitare, înlesnește pătrunderea în organism a diferitor microbi inclusiv a micobacteriilor Roch, care provoacă tuberculoza.

Aproape toți fumătorii suferă de așa numita bronșita a fumătorilor care în majoritatea cazurilor duce la apariția unor afecțiuni cronice de plămîni. Conform datelor unor savanți din 100 de cazuri de TBC și cancer pulmonar 95 și 90, respectiv, revin fumătorilor.

Fumătorii de 13 ori mai des se îmbolnăvesc de angor pectoral, de12 ori mai des de infarct miocardic. Fiecare al șaptelea om, care fumează mulți ani la rînd suferă de afecțiuni vasculare ca endarterită obliterantă.

Se interzice fumatul femeilor gravide. Nicotina influiențează asupra embrionului care reține și tulbură dezvoltarea copilului cu mult înainte de nașterea lui. Fumatul duce la mărirea procentului morbidității premature. Se interzice fumatul în perioada alaptării copilului la sîn.

Combaterea fumatului sa transformat într-o problemă socială serioasă.