Conform declaraţiei OMS, anual la 31 Mai se desfăşoară Ziua Mondială fără tutun, iar la 25 Iunie – Ziua Internaţională împotriva drogurilor.

În prezent, tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuţiile unei maladii sau mai exact a unei pandemii a secolului. S-a estimat, că pierderile anuale nete datorate tutunului, suferite de resursele financiare ale planetei se ridică la 200 miliarde de dolari US, fiecărei mii de tone de tutun condumat îi revine 650 de morţi şi 27,2 de milioane de dolari US, pierderi nete pentru economia mondială.

Cu regret trebuie însă recunoscut faptul că fumatul face parte din existenţa umană cotidiană, fiind încă o expresie a ″stilului de viaţă modern″. Răspîndindu-se în lume ca o epidemie de modă şi comportament, pornită din ţările industriale şi cu o recunoscută rapiditate, tabagismul s-a îndreptat în ultimii ani spre ţările în curs de dezvoltare, inclusiv şi în Republica Moldova.

O anchetă estimată în vederea estimării prevalenţei tabagismului printre contingentele de populaţie din Republica Moldova denotă faptul că circa 60-65 la sută din populaţie fumează. În ceea ce priveşte prevalenţa fumatului în rîndul diferitor grupe de populaţie se constată, că ponderea bărbaţilor este de 45 la sută, iar a femeilor de 18-20 la sută.

Analiza chimică a fumului de ţigară a pus în evidenţi circa 4000 de compuşi chimici, dintre care mulţi cu influenţă severă asupre organismului uman.

Cerectările ştiinţifice au demonstrat că utilizarea tutunului este cauza principală a unor maladii fatale. Fumatul este unul din factorii principali de risc major şi agent cauzal la cel puţin şase boli cronice devastatoare: boli cardiace, cancer, boli cerebrovasculare, diabetul zaharat, boli pulmonare distructive cronice şi ateroscleroza etc. Consumatorii de tutun au un risc de 2,3 ori mai mare de a face tuberculoză pulmonară decît nefumătorii.

Utilizarea tutunului este cauza a peste 50% de tumori maligne, dintre care 90% este cancerul pulmonar, pentru 80% de bronşite enfizemice cronice (care exacerbează simptomele asmatice). Pentru mai mult de o jumătate de boli cardiovasculare (ex. atacul de cord, aterosleroza) şi bolile cerebrovasculare.

Procentul de decese prin diverse boli atribuit fumatului

Boli	% la bărbaţi	% la femei
Boală coronariană 35-64 de ani	45	41
Boală coronariană peste 65 de ani	21	12
Boli cerebrovasculare 35-64 de ani	51	55
Boli cerebrovasculare peste 65 de ani	24	6
Cancer pulmonar	90	79
Cancer pe buze, gură şi faringe	92	61
Cancer de laringe	81	87
Cancer de esofag	78	75
Cancer de pancreas	29	34
Cancer de vizică urinară	47	37
Cancer de rinichi	48	12
Bronhopneumonie obstructivă	84	79

Fumatul are un impact negativ asupra funcţiei de reproducere şi conduce la dereglarea potenţei sexuale şi sterilităţii la bărbaţi. La fumătoare consumul de ţigări cauzează apariţia infertilităţii (sterilităţii). La gravidele fumătoare se provoacă slăbirea circulaţiei sanguine în uter şi placentă şi nivelul scăzut al oxigenului în sînge. Ca urmare creşte riscul de naştere prematură şi/sau invaliditate a nou născutului.

Unul din cele mai gave efecte ale fumatului este fumatul pasiv – inhalarea fumului de ţigară de către persoanele nefumătoare, este la fel de nociv şi creşte riscul îmbolnăvirilor la cei supuşi acestei poluări. Efectele iniţiale ale fumatului pasiv se exprimă prin iritaţie, dureri de cap, tuse, uscăciunea mucoaselor gîtului, greaţă, astenie, declinul lent al funcţiei pulmonare.

Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. Specialiştii consideră că expunerea femeilor însărcinate la fumul de ţigară determină o greutate scăzută a copilului la naştere.

Efectele negative pe termen scurt în urma inspirării fumului de ţigară sunt: creşterea ritmului inimii, creşterea tensiunii arteriale, lezarea mucoasei cavităţii bucale, îngălbenirea dinţilor, eritarea nasofaringelui şi a laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii respiratorii a organismului, iritarea ochilor.

În scopul acţiunii negative asupre sănătăţii a fumatului activ şi pasiv, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Parlamentului Republicii Moldova a adoptat legea nr. 124 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organozaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului. În scopul implementării prevedierilor Convenţiei, a fost adoptată legea nr. 278 cu privire la tutun şi la articolele din tutun, ce prevede restricţii privind fumatul în locurile publice (art. 16). Drept urmare, la propunerea Ministerului Sănătăţii au fost introduse modificări şi în Codul Contravenţional.

Programul naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hotărîrea de Guvern, prevede un şir de măsuri de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos de viaţă a populaţiei, în special a tinerilor privind profilaxia tabagismului, prevenirea fumatului secundar, abandonarea fumatului.

Pentru susţinerea fumătorilor ca să se lese de fumat se propune:

1. Organizarea de companii în mass-media în vederea schimbării comportamentului tabagic:
   Convingerea fumătorului asupra riscului la care se expune;
   Motivarea la sănătate şi renunţarea la fumat.

2. Implicarea medicilor de familie şi a medicilor specialişti în acţiunile pentru renunţarea la fumat prin:
   Convorbiri şi indicaţii transmise fumătorului privind avantajele modului sănătos de viaţă;
   Utilizarea metodelor de profilaxie şi tratament eficient pentru abandonarea fumatului;
   Promovarea programelor antitabagice adecvate condiţiilor reale în care se aplică.

3. Extinderea serviciilor de sănătate calitative pentru persoanele cu riscuri grave pentru sănătate şi bolnavi cu boli caracteristice tabagismului.

Pentru prevenirea fumatului ca o parte componentă a politicii de sănătate şi educaţie în stilul sănătos de viaţă în familii şi şcoli este necesar ca familia să-şi asume responasbilitatea ce ţine de dezvoltarea multilaterală a copilului şi formarea comportamentelor inofensive pentru sănătate.

Este necesar ca şcolile să devină zone libere de tutun:

Avantajele nefumătorilor să fie stipulate în programele de educaţie sanitară şi în alte strategii şcolare ce contribuie la promovarea sănătăţii:

Organizarea unor cluburi de nefumător care să atragă cîţi mai mulţi tineri pentru o viaţă fără fumat, etc.

Medic internist
cat. II
Larisa Carlova