Recuperarea în perioada postpartum

După naştere (perioada de lăuzie, perioada puerperală, perioada postpartum), organismul mamei trece prin numeroase modificări, unele dintre ele vor persista timp de câteva săptămâni (6-8 săptămâni). Ca şi sarcina, modificările din această perioadă diferă de la o persoană la alta. Diminuarea dimensiunilor uterului până la cele de dinaintea sarcinii începe din momentul expulsiei placentei şi durează până la 2 luni. În prima zi după naştere fundul uterin se palpează la nivelul ombilicului. În zilele 12-14 ale perioadei de lăuzie fundul uterin coboară în bazinul mic după simfiză. La aproximativ 6 săptămâni după naştere, uterul are aceleaşi dimensiuni ca înainte de sarcină.

În zilele următoare după naştere apar contracţii numite „dureri de după”, ce vor micşora uterul. Aceste dureri ascuţite nu sunt problematice de obicei la primipare, dar vor fi mai intense la naşterile ulterioare. Aceste dureri se ameliorează de obicei în timpul celei de-a 3-a zi. Durerile musculare, în special la nivelul mâinilor, gâtului sau maxilarului sunt frecvente după naştere. Acestea apar ca rezultat al efortului depus în timpul naşterii şi vor dispărea în câteva zile. De asemenea, pot apărea echimoze (vânătăi) sau zone roşii datorate efortului de împingere. În următoarele câteva zile după naştere, pot apărea dificultăţi la urinare sau constipaţie. Se indică consumul de lichide şi la nevoie, laxative.

Sângerările postpartum (lohiile) pot dura timp de 2-4 săptămâni şi pot apărea cu intermitenţă în următoarele 5-6 săptămâni după naştere. În normă lohiile nu au miros neplăcut.

Congestia (tumefierea) sânilor este frecventă între a 3-a şi a 4-a zi după naştere, când sânii încep să se umple cu lapte. Acest lucru poate produce disconfort şi mărirea de volum a sânilor. Pentru a se diminua discomfortul, se recomandă alăptare la sân, stoarcerea sânilor, cure de fizioterapie, în urma consultului prealabil a medicului. În aceasta perioadă se recomandă măsurarea temperaturii corpului.

Managementul perioadei postpartum

După externarea din spital, pot fi greu de îndeplinit toate activităţile de către lăuză. Aceste activităţi trebuiesc manevrate în ordinea importanţei, se indică pauze dese. Pentru a se manevra mai bine timpul în acestă perioadă este indicat ajutorul altor persoane, o alimentaţie optimă, odihna suficientă, limitarea vizitelor şi compania altor femei care au nou-născuţi.

Depresia postpartum

Se indică consultul medicului în cazul în care apar problemele psihice în perioada postpartum, deoarece poate apărea depresia postpartum.

Chiar şi în cazul în care nu sunt probleme în această perioadă, se indica consultul medical la 2-6 săptămâni după naştere. Acesta este momentul pentru a discuta anumite aspecte care îngrijorează, inclusiv metodele de contracepţie.

Sexualitate, fertilitate şi contracepţie

Se evită contactul sexual şi introducerea de obiecte în vagin, inclusiv tampoane intravaginale atâta timp cât sângerările sunt prezente sau contactul sexual este dureros sau inconfortabil. Organismul necesită cel puţin 4-6 săptămâni pentru a se recupera după trauma suferită în timpul naşterii.

Este comun ca după naştere, libidoul sa fie scăzut. În timpul perioadei de recuperare după naştere şi în perioada în care copilul are multe nevoi, partenerii trebuiesc sa fie înţelegători unul cu celălalt. Este nevoie de comunicare pentru a restaura sexualitatea după naştere.

Menstruaţia, însoţită de abilitatea de a rămâne din nou însărcinata vor reveni în funcţie de ritmul organismului. Rareori ovulaţia se poate instala la 2-3 săptămâni după naştere, chiar înainte de perioada menstruală. Pentru evitarea sarcinilor se pot folosi metode contraceptive, chiar dacă se alăptează la sân.

În cazul în care nu se alăptează, menstruaţia va apărea la o lună sau două după naştere. În cazul în care se alăptează, menstruaţia poate lipsi pentru câteva luni. Media de amenoree pentru femeile care alăptează este de 6-8 luni după naştere. Alăptarea nu este o metodă sigură de contracepţie.

Există şi alte modalităţi de a asigura contracepţia în această perioadă: prezervative, diafragme, spermicide, sterilet, coitul întrerupt, sterilizare chirurgicala etc. Nu ezitaţi să vă adresaţi în acest sens medicului curant sau oricărui alt medic competent în planificarea familială.

Ce poţi face pentru a ajuta burtica sa se tonifieze după naştere?

Timpul şi viteza cu care burtica se reduce şi începe să revină la normal depinde de mai multi factori: de greutatea acumulată în sarcină; de genele cu care eşti înzestrată; de cât de activă eşti.

Alăptarea este unul dintre lucrurile care ajută la arderea grăsimii Din acest motiv, pentru a slăbi şi pentru a reveni la forma de odinioară este nevoie să iei câteva măsuri speciale:

• fă sport (nu trebuie sa treci direct la clasele de cardio (sport excesiv), însă este timpul să fii mai activă decât eşti, chiar dacă asta înseamnă să mai renunţi la maşină din când în când sau sa faci mai multe ture prin parc când ieşi cu bebeluşul); sigur că adoptarea unor clase de aerobic, Yoga sau Pilates cu accent pe lucrarea zonei abdominale ar da rezultate mai rapide;
• nu adopta diete stricte – femeile au nevoie în general de cca 1200 de calorii pentru a rămâne sănătoase, însă majoritatea au nevoie de mai mult de atât, cam între 1800 şi 2200 de calorii pe zi – pentru a fi energice şi active; pentru a slăbi câte 500 de g pe săptămână, este nevoie să reduci cel puţin 500 de calorii din aportul alimentar obişnuit sau să creşti nivelul de activitate fizică; aşteaptă totuşi cel puţin 6 luni până să reduci numărul de calorii, pentru ca altfel işi poate afecta producţia de lapte.

Nu se recomandă folosirea bandajelor postpartum (excepţie fac femeile după operaţie cezariană).

Îngrijirea zonei perineale

Uneori perineul — zona dintre vagin şi anus — se rupe sau este tăiată în timpul naşterii. Ca rezultat, această zonă poate fi foarte dureroasă. Dacă nu ai avut o epiziotomie sau o ruptură, perineul tău ar trebui sa fie edemat sau sensibil după naşterea pe cale vaginală, dar probabil că se va simţi normal într-o zi sau două.

Timpul necesar vindecării variază de la femeie la femeie. Dar în general, cu cât este mai adânca ruptura sau tăietura, cu atât mai mult durează refacerea. O epiziotomie tipica sau o ruptura de gradul unu sau doi se vindeca de obicei în doua sau în trei săptămâni (firele dizolvându-se în aceasta perioada de timp). Unele femei simt puţină durere o săptămână sau două, în timp ce altele prezintă disconfort pentru o luna sau mai mult.

Instrucţiuni detaliate despre modul în care să te îngrijeşti includ:

• După naştere (la indicaţii), se aplică un pachet de gheaţă cu un înveliş moale pe perineul tău. Aceasta va ajuta la reducerea umflaturii şi a disconfortului.
• Verifica-ţi absorbantul igienic de fiecare dată când foloseşti toaleta.
• Şterge-te dinspre faţă spre spate pentru a evita introducerea de germeni din rect în vagin.
• Încercaţi sa nu staţi în fund pentru o perioada prea lungă de timp cât timp această zonă este încă dureroasa (2-3 săptămâni)
• Expune rana la aer cat mai mult posibil. Pentru a grăbi vindecarea plăgii perineale şi a elimina disconfortul, păstrează zona curată, permite aerului să circule, stând fără tampon o perioada din zi.
• Începe sa faci exerciţii Kegel din ziua în care naşti pentru a ajuta musculatura să-ţi recapete tonusul, pentru a stimula circulaţia şi a grăbi vindecarea. Încearcă să faci un exerciţiu Kegel atunci când îşi schimbi poziţia sau când te ridici din pat sau de pe scaun. Aceasta te ajuta să suporţi rana mai uşor şi să simţi cat mai puţin senzaţia că se întind cusăturile atunci când te mişti.
• Băiţe vaginale cu sol. permanganat de caliu (dizolvată în apă fiartă până la culoarea roză)
• Plaga uscată se prelucrează cu sol.Verde de briliant sau sol. Betadini.

Hemoroizii după naştere

După naştere, hemoroizii afectează aproximativ 90% din femei. Hemoroizii reprezintă dilataţii ale venelor de la nivelul canalului anal şi rectului. Deşi în general nu sunt dureroşi, hemoroizii pot fi destul de deranjanţi. Cauza principală a apariţiei hemoroizilor este efortul depus în travaliu, la care se pot adăuga şi alţi factori (surplusul de greutate din timpul sarcinii, constipaţia cronica).

Hemoroizii pot fi interni sau externi. Cei interni apar primii în interiorul canalului anal şi provoacă sângerări, mâncărimi şi chiar dureri. Atunci când zona inflamată iese în afara anusului, se poate vorbi de hemoroizi externi. Acestea reprezinta vene varicoase localizate subcutanat care se prezintă sub forma unor excrescenţe dure, adesea dureroase.

Dacă după naştere observi sângerări în scaun, cel mai bine este sa te adresezi medicului proctolog. Este posibil să suferi de hemoroizi postpartum şi să ai nevoie de tratament de specialitate. Îţi pot fi de ajutor şi următoarele:

• aplicarea unei pungi cu gheata pe zona afectată de câteva ori pe zi; gheaţă poate contribui la reducerea inflamaţiei şi a disconfortului;
• băi de şezut călduţe (în reprize de 15 minute de câteva ori pe zi);
• alternarea tratamentelor reci şi calde pot fi de ajutor: încearcă băile calde după aplicarea de compresă reci (punga cu gheata);
• după fiecare scaun, curaţă blând zona afectata folosind şervetele umede speciale în locul hârtiei igienice obişnuite;
• aplică un unguent special sau foloseşte supozitoarele recomandate de medic; nu este recomandată administrarea de medicamente specifice fără consultarea medicului proctolog;
• nu folosi niciodată produse pentru hemoroizi mai mult de o săptămâna; opreşte aplicarea/administrarea lor dacă observi ca nu dau rezultate;
• nu uita de exerciţiile Kegel! Făcute regulat, exerciţiile Kegel contribuie la intensificarea circulaţiei în zona rectala şi întărirea muşchilor anusului.

Stările de alarmă

În perioada postpartum este indicat consultul medicului de urgenţă atunci când:

• sângerările vaginale par a fi în cantitate mai mare pe măsura ce trece timpul, sângele are culoare roşu deschis la 4 zile după naştere sau atunci când se elimină cheaguri mari de sânge
• apar ameţeli
• febră
• există semne de depresie postpartum (senzaţia de disperare sau neputinţa ce durează mai multe zile; gânduri periculoase sau halucinaţii)
• secreţiile vaginale urat mirositoare
• abdomenul este dureros
• dureri acute ce nu depind de localizare
• sânii sunt dureroşi sau roşii şi se asociază cu febră

Alimentaţia la sân

Alimentaţia la sân este benefică atât pentru mamă cât şi copil şi este încurajată de medicii pediatri.

În cazul alimentaţiei la sân, pot apărea probleme la început atât pentru mama, cat şi pentru copil. Alăptatul este o tehnică ce se învaţă, va deveni mai uşoară pe măsura ce trece timpul. Majoritatea dificultăţilor ce pot apărea cu alăptatul se pot rezolva cu terapie la domiciliu sau prin discuţia cu medicul specialist.

În primele zile de alăptare, mameloanele pot deveni sensibile sau dureroase şi pot apărea mici fisuri la nivelul pielii. Pe măsura ce se continuă alăptatul, aceste leziuni se vor vindeca. Se recomandă:

• băi de aer
• respectarea igienei glandelor mamare (înainte şi după fiecare alăptare sânii se spală cu apă, se şterg cu cearşaf curat)
• cu scop regenerativ, pe fisurile mici ale mameloanelor periodic (între alăptări) se aplică cîteva picături de lapte matern sau ulei de cătină, care se îndepărtează înainte de fiecare alăptare
• în fisurile mari ale mameloanelor contactaţi medicul d-voastră

Profilaxia fisurilor mamelonare:

1. Respectarea tehnicii corecte de alăptare.
2. Efectuarea sistematică a procedurilor igienice.
3. Purtarea sutienelor speciale.

Numărul de mese depinde de la caz la caz, dar în medie vor fi 8-12 supturi pe zi, ceea ce înseamnă că sugarul va primi sân la fiecare 2-4 ore (de câte ori cere – “sân la cerere”). Alăptaţi copilul, în special când el se trezeşte, este neliniştit, plânge, îşi suge pumnişorii Cantitatea de lapte şi compoziţia acestuia variază de la un supt la altul. Nu-i daţi copilului altă hrană sau lichide (nici chiar apă). Laptele matern conţine 87 la sută apă, şi, deci, alină setea copilului. În primele 2 zile se secretă colostru (laptele bogat în proteine), în următoarele 2 zile – lapte de tranziţie, ulterior – laptele matur. Laptele rămas după fiecare alăptare trebuie stors.

După fiecare alimentare se recomandă toaleta glandelor mamare cu apă caldă.

Durata alimentaţiei la sân depinde foarte mult de mama, de posibilităţile sociale, profesionale şi pecuniare ale acesteia. Alimentaţia la sân are importanţă maximă în primele 4 luni de viaţă şi rămâne în continuare importanţa până la 9-12 luni. După vârsta de 6 luni se poate trece la diversificarea alimentaţiei, înlocuindu-se progresiv mesele de lapte cu alimente semisolide. Deci perioada optima de înţărcare ar fi cam pe la 9 luni-1 an, cu posibilitatea amânării acesteia.

Petrova T.A., medic obstetrician-ginecolog,
categorie superioară.